Viermii intestinali la pisici

Viermii intestinali sunt paraziți care trăiesc în intestinul pisicii. Cei mai des întâlniți sunt ascarizii (viermii rotunzi), mai ales la pui, și teniile (viermii-panglică). Pot apărea și anchilostomele. O pisică lăsată afară, care vânează, ia mai mulți paraziți decât una ținută doar în casă. Unii dintre acești viermi se pot transmite și la om.

Cum se transmite

• Ascarizii (Toxocara cati) sunt cei mai frecvenți paraziți interni ai pisicii. Puii îi iau prin laptele mamei: practic toți pisoii se infestează când sug, de aceea orice pisoi trebuie considerat infestat. Spre deosebire de cățel, pisoiul nu se infestează înainte de naștere. Pisicile mai mari îi iau înghițind ouă din mediu sau mâncând șoareci. Ouăle sunt foarte rezistente și pot rămâne viabile în pământ doi-trei ani, dacă sunt ferite de soare și de uscăciune.
• Teniile: cea mai frecventă la pisică, Dipylidium caninum, se ia când pisica înghite un purice purtător în timp ce se linge. Tenia Taenia taeniaeformis se ia mâncând șoareci sau șobolani, așa că e o problemă a pisicilor care vânează.
• Anchilostomele (Ancylostoma tubaeforme) sunt viermi mici, de aproximativ 1 cm, care se prind de peretele intestinului și pot provoca pierderi de sânge. Pisica le ia când larvele din pământ îi pătrund prin piele sau când le înghite (de exemplu, când se linge sau mănâncă iarbă). Șoarecii pot purta larvele, dar nu s-a verificat încă dacă pisica le poate lua mâncându-i. Se consideră că nu trec de la mamă la pui.

Tricocefalii (viermii-bici), frecvenți la câine, sunt foarte rari la pisică.

Semne la care să fii atent

Multe pisici cu viermi nu au niciun semn. Când apar, semnele depind de vierme:

• pisoi cu burta umflată, care nu crește cum trebuie și are blana urâtă, cu diaree (ascarizi, mai ales la puii sub 8 săptămâni care au luat mulți viermi prin lapte);
• viermi albi, lungi, în vomă sau în scaun (ascarizi);
• „boabe de orez” albe sau segmente care se mișcă în jurul anusului, în scaun sau în culcuș; lingerea insistentă a zonei din jurul anusului (tenii);
• la infestările mari: slăbire, blană urâtă și anemie, adică gingii palide (anchilostome).

Teniile sunt de obicei destul de inofensive pentru pisică. Anchilostoma pisicii e considerată, în general, puțin periculoasă, dar o infestare masivă poate da anemie și slăbire; în experimente, infestările foarte mari au omorât pisici.

Cum punem diagnosticul

Facem un examen coproparazitologic: căutăm la microscop ouăle de viermi dintr-o probă de scaun. Folosim și analizorul de morfologie digitală, care recunoaște ouăle de ascarizi, de anchilostome și de tenii. Uneori rezultatul poate fi negativ deși pisica are viermi:

• la pisoii mai mici de 8 săptămâni, ouăle de ascarizi de obicei încă nu apar în scaun;
• la tenii, segmentele și ouăle apar în scaun doar din când în când, așa că examenul le poate rata. Dacă vezi segmente, adu-le la cabinet: după ele recunoaștem tenia.

Tratament

Antiparazitarul potrivit îl alege și îl dozează medicul, după ce știm ce viermi are pisica. Ascarizii se elimină destul de ușor. La tenii, aproape toate „eșecurile” tratamentului sunt de fapt reinfestări:

• la tenia puricilor tratăm și puricii, pe pisică și în casă, iar tratamentul se face la toate pisicile și toți câinii din casă;
• o pisică care vânează se va reinfesta cu tenia șoarecilor după tratament, uneori chiar după câteva săptămâni, așa că poate avea nevoie de tratamente mai dese.

Cum îți protejezi pisica

• Puii: la cabinet, deparazitarea internă începe cu 14 zile înaintea primului vaccin, se repetă la 14 zile și se încheie la ultimul vaccin. După aceea, ritmul îl stabilește medicul. Datele vaccinurilor le afli cu calculatorul de vaccinare.
• Pisicile adulte care ies afară și vânează ar trebui deparazitate regulat, la intervalele stabilite de medic.
• Pisica gestantă: nu există încă o metodă care să oprească trecerea larvelor prin lapte, dar mama trebuie tratată, după indicația medicului, și ferită de infestare în timpul gestației și alăptării.
• Puricii: combaterea lor, pe pisică și în casă, previne tenia puricilor.
• Vânătoarea: pisicile ținute toată viața în casă și hrănite cu carne gătită sau hrană din comerț sunt ferite de paraziții care se iau din pradă.

Se transmite la om?

Unii dintre acești viermi, da:

• Ascarizii: dacă un om, de obicei un copil, înghite ouă din pământ sau din nisipul de joacă, larvele migrează prin corp, fără să ajungă viermi adulți. Boala se numește larva migrans și poate fi gravă dacă larvele ajung la creier sau la ochi. Pisicile își pot face nevoile în nisipul de joacă al copiilor: într-un studiu din parcuri, au făcut asta mult mai des decât câinii. Cele mai multe cărți consideră că ascarizii câinelui dau majoritatea cazurilor la om și că pisica e o sursă mai rară, dar riscul există.
• Tenia puricilor: rar, un copil care înghite din greșeală un purice se poate infesta.
• Anchilostoma obișnuită a pisicii (Ancylostoma tubaeforme) nu e o cauză importantă de boală la om.
• Echinococcus multilocularis, o tenie a vulpii, poate infesta și pisica, mai rar decât câinele. Pentru pisică e inofensivă, dar la om e o boală periculoasă.

Ce poți face: deparazitează puii la timp, combate puricii, învață copiii să nu ducă pământ sau nisip la gură și să se spele pe mâini.

Când să ne suni imediat

• pisoiul e foarte slăbit, are gingiile palide sau burta foarte umflată;
• vomită repetat ori are diaree care nu trece.

Pentru un examen coproparazitologic, fă o programare. Datele noastre de contact sunt aici.