Paraziții sângelui transmiși de căpușe la pisică

Dintre microbii care trăiesc pe globulele roșii ale pisicii, cea mai frecventă cauză de anemie este micoplasma hemotropă, o bacterie care se atașează de globulele roșii. Mult mai rar, sângele pisicii poate fi atacat de trei paraziți microscopici (protozoare) legați de căpușe: Babesia, Cytauxzoon și Hepatozoon. Pisicile fac babesioză mai rar decât câinii, iar cele mai multe informații despre aceste boli vin din alte regiuni ale lumii. De aceea îți spunem mai jos doar ce scrie în cărțile de specialitate, inclusiv ce nu se știe încă.

Unde apar

• Babesioza felină (produsă mai ales de Babesia felis) este descrisă în special în sudul Africii și în India. Au fost semnalate cazuri de babesioză la pisică și în bazinul Mediteranei (de exemplu în Israel, cu o altă specie de Babesia).
• Cytauxzoonoza (Cytauxzoon felis) este cunoscută mai ales din sudul Statelor Unite și de pe continentul american. În Europa, la pisici a fost găsită o altă specie de Cytauxzoon; de obicei rar, dar a fost descris și un focar în care aproximativ 30% dintre pisicile fără stăpân erau infectate.
• Hepatozoonoza felină este o infecție rară. În Europa, o specie de Hepatozoon este găsită ocazional în sângele pisicilor (de exemplu în Franța). La pisică este vorba în principal de altă specie decât cea a câinelui.

Cum se transmit

Cytauxzoon ajunge în pisică prin mușcătura unei căpușe infectate; teoretic, și prin transfuzie de sânge. Și Babesia felis se transmite, după cât se crede, prin căpușe, dar căpușa exactă nu este cunoscută. Cytauxzoonoza apare mai ales la pisicile tinere care ies afară, trăiesc lângă păduri și au avut căpușe. Babesioza felină apare mai ales la pisicile adulte tinere, sub trei ani. La Hepatozoon, calea exactă de infectare la pisică nu e bine cunoscută; se crede că, la fel ca la câine, pisica se infectează înghițind o căpușă infectată, nu prin mușcătură.

Semne la care să fii atent

Babesioza felină evoluează de obicei lent și, spre deosebire de câine, în general fără febră:

• pisica mănâncă puțin sau deloc, e apatică și slăbește;
• anemie: gingii palide, slăbiciune, iar când anemia e mare, respirație și puls rapide;
• uneori gălbenare (piele și albul ochilor gălbui), constipație sau diaree, pofta de a mânca lucruri necomestibile.

Cytauxzoonoza, în forma descrisă în America, este o boală foarte gravă și rapidă: febră mare, pisica nu mai mănâncă, e abătută, respiră greu, are gingii palide și gălbenare; în stadiile avansate poate scoate strigăte puternice, iar temperatura corpului poate scădea. Fără tratament, multe pisici mor în câteva zile de la primele semne. Au fost descrise însă și forme mai puțin agresive, iar unele pisici supraviețuiesc.

Hepatozoonoza felină dă rar semne. Au fost descrise febră, slăbire, lipsa poftei de mâncare, anemie, ganglioni măriți, gălbenare, precum și probleme de mers și slăbiciune musculară. Apare adesea la pisici cu imunitatea slăbită de virusul imunodeficienței feline (FIV) sau de leucemia felină (FeLV).

Cum punem diagnosticul

Medicul pornește de la semne și de la faptul că pisica a avut sau ar fi putut avea căpușe. Toți cei trei paraziți se pot vedea la microscop, pe frotiul de sânge: Babesia și Cytauxzoon în globulele roșii, Hepatozoon în globulele albe. La Cytauxzoon, parazitul poate fi căutat și în probe recoltate cu acul din splină, ganglioni sau măduva osoasă. Hemoleucograma și biochimia arată cât de mare e anemia și cum sunt afectate organele, de exemplu ficatul.

La microscop, Cytauxzoon poate fi confundat cu micoplasma hemotropă, iar în zonele unde babesioza e frecventă, pisicile cu Babesia au adesea în același timp și micoplasmă, ceea ce complică diagnosticul. Pentru micoplasma hemotropă facem test PCR chiar în cabinet. PCR pentru Babesia, Cytauxzoon sau Hepatozoon la pisică nu avem, dar proba se poate trimite la un laborator specializat.

Tratament

• Babesioza felină se tratează cu un antiparazitar la care doza care vindecă este foarte apropiată de cea toxică, de aceea tratamentul se face numai de medic. La anemie gravă poate fi nevoie de transfuzie de sânge. Răspunsul la tratament e de obicei bun, dar se estimează că aproximativ 15% din pisicile bolnave mor.
• Cytauxzoonoza este o urgență: tratamentul trebuie început în câteva ore. Pe lângă medicamentele specifice, pisica are nevoie de îngrijire intensivă: hidratare, oxigen, hrănire prin sondă, cât mai puțin stres și manipulare. Majoritatea pisicilor se agravează în primele 1–2 zile și se refac încet. Cu tratamentele actuale, prognosticul este considerat moderat.
• Hepatozoonoza felină nu are un tratament bine stabilit; s-au folosit anumite antibiotice pentru a elimina parazitul din sânge.

Cum îți protejezi pisica

Nu există vaccin împotriva babesiozei feline sau a cytauxzoonozei, așa că protecția înseamnă ferirea de căpușe:

• dacă pisica iese afară, folosește un antiparazitar extern împotriva căpușelor, recomandat de medic: pisicile sunt mai sensibile la multe dintre aceste substanțe;
• în zonele în care cytauxzoonoza este frecventă, se recomandă ca pisica să stea în casă în perioadele cu multe căpușe.

Nu există dovezi că acești paraziți ai pisicii se transmit la om.

Când să ne suni imediat

• pisica nu mai mănâncă și e apatică, mai ales dacă a avut căpușe;
• gingiile sunt palide sau gălbui;
• respiră greu sau are febră;
• slăbește fără un motiv aparent.

Datele noastre de contact sunt aici.