Peritonita infecțioasă felină (PIF, în engleză FIP) este una dintre cele mai grave boli ale pisicilor. Pornește de la coronavirusul felin, un virus foarte răspândit, care la majoritatea pisicilor nu produce nimic sau cel mult o diaree ușoară. Uneori, în corpul unei pisici, virusul suferă o schimbare (o mutație) care îi permite să pătrundă în anumite celule ale sistemului imunitar și să se răspândească în tot corpul. Reacția de apărare a organismului, scăpată de sub control, produce apoi inflamații în vasele de sânge și în organe.
Cum se transmite
Coronavirusul felin obișnuit se elimină prin fecale și se ia din tăvița comună, de pe blană sau de pe obiecte. În casele cu multe pisici, în crescătorii și în adăposturi, aproape toate pisicile ajung să-l întâlnească. Important de știut: de cele mai multe ori nu se transmite PIF-ul în sine, ci virusul obișnuit; mutația apare, de regulă, în interiorul fiecărei pisici. De aceea boala apare izolat și doar o mică parte dintre pisicile purtătoare de coronavirus se îmbolnăvesc.
Cele mai expuse sunt:
- pisicile tinere, mai ales între 6 luni și 2 ani;
- pisicile de rasă și cele din crescătorii sau case cu multe pisici;
- pisicile care trec printr-o perioadă de stres: schimbarea casei, o operație, o altă boală;
- pisicile cu imunitatea slăbită, de exemplu de leucemia felină sau de FIV.
Semne la care să fii atent
La început, semnele sunt vagi și ușor de trecut cu vederea: febră care vine și pleacă și nu cedează la tratamentele obișnuite, oboseală, poftă de mâncare scăzută, slăbire, uneori diaree. Apoi boala ia, de obicei, una dintre cele două forme.
Forma „umedă”, cea mai frecventă, în care se adună lichid în corp:
- burta se umflă treptat, fără ca pisica să se îngrașe;
- respirație grea sau rapidă, când lichidul se adună în piept.
Forma „uscată”, fără lichid, în care apar noduli inflamatori în organe:
- febră persistentă și slăbire lentă;
- ochi care își schimbă culoarea, se tulbură sau par inflamați;
- mers nesigur, mai ales din picioarele din spate, schimbări de comportament, uneori convulsii;
- la ambele forme, piele sau albul ochilor gălbui (icter).
Cum punem diagnosticul
PIF este una dintre cele mai greu de diagnosticat boli ale pisicii, pentru că nu există un singur test simplu care să o confirme. Punem cap la cap mai multe informații:
- vârsta, locul de unde vine pisica, dacă a trecut recent prin stres;
- un examen clinic atent, inclusiv al ochilor și al mersului;
- hemoleucograma și biochimia — la PIF cresc de obicei anumite proteine din sânge (globulinele), iar albumina scade, așa că raportul albumină/globuline iese mic; uneori crește bilirubina;
- ecografia și radiografia, care arată dacă s-a adunat lichid și cum arată organele din burtă;
- dacă există lichid, îl recoltăm cu un ac fin și îl analizăm la microscop; aspectul și compoziția lui spun foarte mult.
Un test de sânge care arată doar că pisica are anticorpi pentru coronavirus nu înseamnă PIF — multe pisici sănătoase îi au. Când e nevoie de un test mai specific, proba se poate trimite la un laborator specializat. Uneori diagnosticul se conturează abia după zile sau chiar săptămâni de urmărire.
Tratament
Până nu demult, PIF era considerată o boală fără leac, iar tratamentul putea doar să aline semnele. În ultimii ani, studiile cu tratamente antivirale noi au dat însă rezultate promițătoare: o parte dintre pisicile tratate au răspuns la tratament. Disponibilitatea acestor tratamente și situația lor legală diferă de la o țară la alta și de la un moment la altul, iar tratamentul durează mai multe săptămâni și cere controale regulate. Dacă pisica ta are PIF, medicul îți explică deschis ce opțiuni există la acel moment, ce presupun și la ce te poți aștepta.
Pe lângă acestea, contează mult îngrijirea de susținere: perfuzii, hrănire ajutată, scoaterea lichidului care o împiedică să respire și tratarea complicațiilor.
Cum îți protejezi animalul
Nu există o metodă sigură de a preveni PIF, iar vaccinul nu face parte din programul nostru de vaccinare. Poți totuși scădea riscul:
- ține puține pisici împreună, în grupuri stabile, și evită aglomerarea;
- pune cel puțin o tăviță la două pisici, departe de boluri, scoate zilnic fecalele și dezinfectează tăvițele;
- scutește pisicile tinere de stres inutil și fă schimbările treptat.
Se transmite la om?
Nu. Coronavirusul felin îmbolnăvește doar pisicile și nu se transmite la oameni.
Când să ne suni imediat
- pisica respiră greu, repede sau cu gura deschisă;
- burta i se umflă vizibil în câteva zile;
- are febră care nu trece sau nu mai mănâncă;
- îi apar schimbări la ochi, mers nesigur sau convulsii;
- pielea sau albul ochilor se îngălbenesc.
Fă o programare sau sună-ne — la PIF, fiecare zi contează.
Caută și: PIFperitonita infecțioasă felinăburtă umflată la pisicăcoronavirus felinfebră la pisică
Surse de specialitate
- Textbook of Cardiovascular Medicine in Dogs and Cats — paragraful „Feline infectious peritonitis” (pag. PDF 1090): rezultate promițătoare cu antivirale, 18 din 31 de pisici au răspuns la 12 săptămâni de tratament
- Textbook of Veterinary Internal Medicine (Ettinger), 8th ed. — cap. 224 Coronavirus Infections, secțiunea Feline Coronavirus Infection and FIP, p. 2457–2469
- Feline Medicine and Therapeutics, 3rd ed. — cap. 25 Feline Coronavirus Infection, p. 623–636
- Fenner's Veterinary Virology, 4th ed. — cap. 24 Coronaviridae, „Feline Coronavirus / Feline Infectious Peritonitis”, p. 402–404
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul. Pentru animalul tău, medicul veterinar stabilește investigațiile și tratamentul.